Suflet, Trup Şi Umbră
Ale noastre trupuri arse-
umbre cenuşii în urme de lut
ce goliciunea-şi ascund
cu învechite veşminte uzate.
Cenuşa mea, prăbuşită-n abisul
sufletului tău, piatră fără hotar,
cerne universul pustiu.
Umbrele noastre rătăcind
Cu disperare căutând trupurile noastre-
pământ scufundat în cer.
Palida Lună, aceeaşi de mâine şi ieri
În nori de fum se ascunde-
E oare rostul ei pe lume să ne plângă?
umbre cenuşii în urme de lut
ce goliciunea-şi ascund
cu învechite veşminte uzate.
Cenuşa mea, prăbuşită-n abisul
sufletului tău, piatră fără hotar,
cerne universul pustiu.
Umbrele noastre rătăcind
Cu disperare căutând trupurile noastre-
pământ scufundat în cer.
Palida Lună, aceeaşi de mâine şi ieri
În nori de fum se ascunde-
E oare rostul ei pe lume să ne plângă?
Comentarii
Trimiteți un comentariu