În divorţ cu materialismul

M-am născut într-o perioadă în care părinţii îţi spun să mergi la facultate, să ai şi tu o diplomă, o maşină, o casă, o familie, bani, mulţi bani. Adulţii aştia sunt interesaţi doar de cifre şi mereu de cifrele mari. Încep cu: “Tu de ce nu ai luat 10, dacă X-ulescu a luat 10?”, continuă cu:“ Părinţii lui/ei cât câştigă?” şi sfârşesc cu:"Caută-ţi încă un loc de muncă să câştigi şi tu mai mulţi bani. Uite şi tu la X-ulescu ce salariu are, îşi permite de toate”. 
Să oprească cineva comparaţiile astea pline de invidie şi dorinţa asta de lucruri materiale, căci nu în ele constă fericirea!!! 
Gândeşte-te doar o clipă, gândeşte-te că tot ce ai avut la naştere a fost un trup şi un suflet, atât! Nu te-ai născut cu bani, un ghiozdan în care să depozitezi lucruri. Te-ai avut pe tine şi câteva personae care urmau să-ţi fie dragi. Singurul loc în care poţi depozita ceva cu adevărat e sufletul şi mintea. 
Rupe-te de societatea asta care încearcă să te facă să-ţi doreşti doar lucruri materiale pe care oricum nu le poţi lua cu tine. Mereu trebuie să alegi doar câteva, iar pe restul să le abandonezi într-o constuctie numită casă, care ghici ce? Trebuie să o abandonezi mereu, chiar şi în drumul până la magazin. Nu poţi să o cari după tine, deci o laşi în urmă cu toate lucrurile materiale preţ de câteva minute, luni sau ani! Dar sufletul şi mintea sunt mereu acolo, mereu pline de idei şi sentimente. 
Învaţă să te bucuri de lucrurile mici şi adevărate, bucură-te de o floare, de cer, de călătorii, de oamenii frumoşi, de tot ce înseamnă natură şi bunătate, viaţă!


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

Copilul

Paradox

Eternitate