Airram

Copilul nu se face pentru că așa a spus mama și tata, pentru că e drăgălaș, să te ajute la bătrânețe,  pentru că vrei să te "lege" de partener! Copilul nu se face cu oricine, oricând, oricum! Copilul necesită timp, răbdare, dezvoltare continuă, iubire și da, bani! Părintele trebuie să ajungă să cunoască foarte bine temperamentul copilului pentru a înțelege cum să îl abordeze și pentru a-l ajuta să își formeze un caracter și principii solide. Spre exemplu: un copil are nevoie de mult mai multe cuvinte frumoase pentru a căpăta încredere de sine, în timp ce un alt copil necesită mai puține pentru că riscă să i se urce la cap și să devină un înfumurat. Un părinte nu trebuie să îi ofere totul copilului doar pentru că acesta a cerut. Copilul în funcție de vârsta trebuie să primească cu măsură și să facă ceva pentru a merita lucrul respectiv, astfel se responsabilizează. De fapt, despre asta e vorba, să se pregătească de mic pentru viața de adult. Părintele trebuie să îi explice...

" Scuipat de univers pe pământ, omul îşi caută , rătăcit, destinul." Asta facem noi toți, căutăm, căutăm și căutăm iar. Încotro vrem să ne îndreptăm cu toată această căutare, nici noi nu știm sigur, dar asta au făcut toți cei dinaintea noastră, nu? E perfect ok, dacă ai timp.Faptul că nu știm cât timp mai avem de trăit, ne dă senzația că  pentru noi timpul nu este ceva limitat. Problema apare în momentul în care viața pe ntru unii "obosește" mai repede, iar timpul  dintr-o dată devine limitat, mai limitat decât credeam. De aici, totul e la un foc continuu, fugim în disperare pentru a face tot ceea ce voiam să facem "într-un infinit", în doar câteva zile. De ce? Pentru că acum nu mai avem nimic de pierdut, acum avem   doar de câștigat. Nu știu ce e timpul, dacă există sau nu cu adevărat, nici care e scopul omului sau dacă o să mai fie ceva după. Nu cred că acestea sunt  î ntrebările cele mai importante la care trebuie să aflăm răspunsul, ba chiar, le cons...