În divorţ cu materialismul
M-am născut într-o perioadă în care părinţii îţi spun să mergi la facultate, să ai şi tu o diplomă, o maşină, o casă, o familie, bani, mulţi bani. Adulţii a ştia sunt interesaţi doar de cifre şi mereu de cifrele mari. Încep cu: “Tu de ce nu ai luat 10, dacă X-ulescu a luat 10?”, continuă cu:“ Părinţii lui/ei cât câştigă?” şi sfârşesc cu:"Caută-ţi încă un loc de muncă să câştigi şi tu mai mulţi bani. Uite şi tu la X-ulescu ce salariu are, îşi permite de toate”. Să oprească cineva comparaţiile astea pline de invidie şi dorinţa asta de lucruri materiale, căci nu în ele constă fericirea!!! Gândeşte-te doar o clipă, gândeşte-te că tot ce ai avut la naştere a fost un trup şi un suflet, atât! Nu te-ai născut cu bani, un ghiozdan în care să depozitezi lucruri. Te-ai avut pe tine şi câteva personae care urmau să-ţi fie dragi. Singurul loc în care poţi depozita ceva cu adevărat e sufletul şi mintea. Rupe-te de societatea asta care încearcă să te facă să-ţi doreşti doar ...